Tratamentul parezei spinale

Care este tratamentul pacienților cu paralizie facială periferică? I Tratament fizical — kinetic Afecţiunile neurologice determină importante deficienţe motorii, senzitivo — senzoriale şi psiho — comportamentale care transformă tratamentul parezei spinale, cel puţin într-o primă etapă, dependent de serviciile medicale specializate, iar apoi de asistenţă socială sau familială.

Recuperarea, şi mai ales readaptarea unui individ cu deficite neurologice începe încă din faza acută a bolii, extinzându-se în timp, cel puţin doi ani, perioadă în care bolnavul poate redobândi un anume grad de autonomie.

Factori de risc

În faţa specialistului în medicină fizică şi recuperare medicală, bolnavul se poate prezenta în diferite stadii de evoluţie a paraliziei: în stadiul iniţial; în stadiul de reinervare spontană; în stadiul de sechelă cu musculatura feţei hipertonă şi prezenţa sincineziilor. Înainte de a începe tratamentul se efectuează: aprecierea tonusului muscular; electroneurografie tratamentul parezei spinale primele zile pentru aprecierea procentului de fibre afectate; EMG — viteza de conducere nervoasă, comparativ dreapta cu stânga.

De la tratamentul fizical — kinetic se exclud cazurile la care s-a instalat spasmul facial. În toate celelalte situaţii, bolnavii beneficiază de un program fizical — kinetic de mai scurtă sau mai lungă durată: minimum cinsprezece zile şi maxim patru ani. Acţiunea sedativă se obţine prin manevre uşoare, lente care stimulează repetat extraceptorii şi proprioceptorii existenţi.

Ce este stenoza spinala

Acţiunea hiperemiantă locală se manifestă prin încălzirea şi înroşirea tegumentului asupra căruia se exercită masajul. Această acţiune se exercită tratamentul parezei spinale manevre mai energice care comprimă alternativ vasele sangvine. Masajul determină creşterea metabolismului bazal, stimulează funcţiile aparatului respirator şi circulator, influenţează favorabil starea generală a organismului, îmbunătăţeşte somnul, îndepărtează oboseala musculară.

Contraindicaţiile masajului sunt: boli dermatologice, infecţioase, hematologice, traumatisme ale feţei.

Paralizia facială periferică – de la cauză la tratament – zrsalud.es

Masajul extern se efectează blând, de la un punct situat la 1,5 cm. Se plasează patru degete pe sprânceană, se masează spre rădăcina părului şi înapoi prin fricţiuni circulare în sensul acelor de ceasornic pe obraz, bărbie, efleuraj la nivelul feţei şi alunecări pe tegumente, masaj în opt pe tâmple.

Este un nerv mixt, având în componența sa atât fibre senzitivo-motorii, cât și fibre vegetative. Nucleii de origine sunt localizați în puntea lui Varolio din trunchiul cerebral. Ei sunt conectați cu structurile corticale superioare — cortexul, sistemul extrapiramidal, sistemul motor etc. Nervul facial părăsește trunchiul cerebral, trecând prin unghiul ponto cerebelos, pătrunde într-un canal osos îngust din stanca osului temporal numit apeductul lui Fallope, iese din craniul pătrunzând apoi în loja parotidă, unde se constituie în cele două ramuri terminale. Care este rolul nervului facial?

Nu se fac vibraţii, tapping, stretch pentru muşchii faciali, ei neavând fusuri musculare, deci nu stimulează contracţia.

Masajul endobucal se practică în cazul apariţiei tetanizărilor muşchiului buccinator, zigomatic, canin, pielosul gâtului. Degetul mare se așează în gură în dreptul urechii, celelalte patru degete exercită mişcări în jos şi înainte 10 — 30 secunde, apoi spre centru şi în sus spre maxilar.

Vreau o programare

Se face automasaj cu policele opus părţii paralizate, pe faţa internă a obrazului indexul şi mediusul pe faţa externă, se masează obrazul întinzându-l uşor în jos şi spre partea indemnă, fără a se permite coborârea pleoapei inferioare. Automasajul se efectuează de către bolnav şi constituie elementul de bază al recuperării funcţionale.

Toxicitate sistemică acută Nu este de așteptat ca administrarea de Marcaine Spinal și Marcaine Spinal Heavy conform recomandărilor să fie urmată de niveluri plasmatice atât de crescute încât să determine reacții toxice sistemice. Cu toate acestea, dacă se administrează concomitent și alți agenți anestezici locali, efectele toxice sunt aditive și pot determina reacții toxice sistemice. Toxicitatea sistemică se asociază rareori cu rahianestezia, dar poate să apară după administrări accidentale intravasculare. Reacțiile adverse sistemice sunt caracterizate de parestezii la nivelul limbii, senzație de confuzie, amețeli și tremor, urmate de convulsii și afectare cardiovasculară. Tratamentul toxicității sistemice acute Nu este necesar niciun tratament în cazul simptomelor ușoare de toxicitate sistemică, dar dacă apar convulsii este important să se asigure o ventilație adecvată cu oxigen și oprirea convulsiilor, dacă acestea durează mai mult de secunde.

Tehnica de lucru este diferită de aceea a masajului endobucal efectuat de asistent. Acesta introduce indexul în cavitatea bucală şi masează faţa internă a obrazului căutând punctele de inserţie ale muşchilor asupra cărora insistă, chiar dacă manevra este dureroasă.

După ce a masat şi a întins lent muşchii, menţinând această întindere timp de câteva secunde, scade progresiv forţa presiunii digitale. Bolnavul va trebui să se automaseze de mai multe ori în cursul unei zile. Pentru aceasta, va introduce policele mâinii opuse hemifeţei paralizate în gură, pe faţa internă a obrazului, indexul şi mediusul sunt plasate pe faţa extern a obrazului.

Masează bine între cele trei degete tot obrazul, întinde obrazul oblic în jos şi spre partea sănătoasă fără a coborî concomitent pleoapa inferioarăcând se lucrează muşchii superiori ai feţei, şi oblic şi în sus, pentru muşchii jumătăţii inferioare a feţei. Obiectivele kinetice ale tratamentului sunt: relaxare generală; intensificare si stimularea circulației sângelui şi a limfei; tonifiere musculară; reeducarea mimicii şi expresivității faciale.

Este dificilă reînvățarea şi coştientizarea acestor mişcări deoarece ele sunt de fapt nişte mişcări de mimică, de expresie a feței pe care omul sănătos le foloseşte de multe ori involuntar. Se va anula acțiunea musculaturii hemifeței sănătoase deoarece activitatea tratamentul parezei spinale plasează musculatura hemifeței paralizate în poziție de întindere maximă.

Parteneri:

Oglinda are un rol extrem de important în recuperare. În recuperare totul trebuie realizat voluntar, conştient. O importanță deosebită o are şi capacitatea de concentrare a pacientului. El trebuie să şi intervină activ la mişcare.

MARCAINE SPINAL 5 mg/ml SOL. INJ. - Lista Medicamentelor Mediately

Se dă timp nervului facial să înceapă regenerarea şi se evită apariţia spasmului facial. Exerciţiile de mimică sunt precedate câteva zile de aplicaţii de căldură umedă și de masaj uşor. Exerciţiile propriu — zise includ: exerciţii de inspiraţie pe nas; încreţirea nasului; răsucirea interioară a buzei superioare şi protruzia celei inferioare; apropierea buzelor între ele, cu apăsare; încreţirea buzelor ca pentru fluierat; zâmbet fără arătarea dinţilor; se încearcă încet mişcarea buzelor spre zâmbet, apoi se încreţesc încet spre centru; se încreţeşte bărbia; cu indexul şi policele se împing uşor colţurile gurii spre pomeţi, pentru realizarea surâsului; se încearcă închiderea ochiului încet, fără coborârea sprâncenei; se durere cu îndoirea lungă a genunchiului sprânceana şi se menţine 10 — 15 sec.

• Stenoza spinala: cauze, simptome, tratament
• Unguent pentru repararea genunchiului
• Tratamentul artrozei deformante a articulației șoldului
• Dureri articulare pe partea dreaptă
• Pareza de nerv facial | Arcadia Spitale si Centre Medicale

Exerciții faciale Nu este indicată mestecarea gumei pentru că ar pune în exercițiu mușchi ce nu trebuiesc stimulați. În cazul sincineziilor: se încearcă frânarea activităţii involuntare a muşchilor paralizaţi prin întinderea la maxim a acestora; se apropie buzele, se presează uşor, urmărind în oglindă mişcările necontrolate; se relaxează buzele uşor, astfel ca mişcările necontrolate ale orbicularului ochiului să se relaxeze după câteva exerciţii; se surâde încet, urmărind în oglindă să nu apară spasmul pleoapelor.

Adauga un comentariu

Au fost descrise puncte motorii la nivelul feţei, care stimulate, provoacă răspunsuri: punct nazal superior; punct nazal inferior; punct al aripii nasului; punct deasupra buzei superioare; punct în partea externă a ochiului; punct al bărbiei; punct sub planşeul bucal.

Puncte de stimulare Stimulările se efectuează cu degetul arătător sau mijlociu, presiunea exercitânduse în anumite direcţii împreună cu producerea de vibraţii.

Pentru a diagnostica stenoza spinala, medicii trebuie sa fie informati cu privire la simptomatologia resimtita, dar si despre istoricul medical personal si familial. De asemenea, medicii vor realiza examenul fizic al pacientilor. Ulterior acestor etape preliminare pot fi solicitate investigatii suplimentare prin care sa se confirme diagnosticul. Acestea includ: - Radiografia coloanei vertebrale — prin aceasta investigatie se pot detecta modificarile produse de osteoartrita; - Imagistica prin rezonanta magnetica IRM sau tomografia computerizata CT — aceste investigatii pot ajuta la detectarea modificarilor existente la nivelul coloanei vertebrale; - Mielografia — ajuta la analiza maduvei spinarii prin injectarea unei substante de contrast; - Electromiografia — evalueaza starea muschilor si nervilor prin intermediul unor electrozi speciali.

Fiecare punct este destinat unor muşchi faciali sau ai gâtului. Stimulările se fac bilateral, în cazul paraliziei Bell de două ori de partea afectată şi odată de partea indemnă. Metoda pare să scurteze timpul de vindecare. Necesită însă cunoaşterea exactă a modului de acţiune al fiecărui punct motor şi mult antrenament. Prin electroterapie se realizează: stimularea electrică eficientă a muşchilor denervaţi, cu scopul menţinerii tonusului şi metabolismului lor pe perioada necesară pînă la reinervarea eficientă şi reluarea funcţiei; stimularea electrică a muşchilor cu inervaţie păstrată, cu efecte de creştere a forţei de contracţie; stimularea cu frecvenţe adecvate pentru modularea durerilor acute şi cronice; realizarea prin curenţi unidirecţionali galvanic, curenţi de joasă frecvenţă a unor efecte de pătrundere transcutană a unor substanţe farmacologice în formă ionizată ionoforeză ; stimularea cu parametrii adecvaţi a musculaturii netede; efecte termice obţinute cu unde electromagnetice de înaltă frecvenţă unde scurte şi microunde.

Sindromul de neuron motor central

Electrostimularea musculaturii denervate se poate realiza numai prin curenţi exponenţiali de joasă frecvenţă 10 — Hzdupă un prealabil electrodiagnostic care stabileşte parametrii optimi de excitaţie. Stimularea se realizează cu stimuli apropiaţi de cei electrofiziologici, cu pantă progresivă triunghiulari, trapezoidali, exponenţialicu durate diferite ale impulsurilor, pauzelor şi frecvenţelor, în funcţie de gradul de degenerare indicat de curbele de intensitate sau durată, de coeficientul de acomodare şi de datele de la electromiogramă.

Tratamentul parezei spinale contracţiei musculaturii netede se realizează prin aplicarea de impulsuri exponenţiale cu durată mare, pauză mare şi frecvenţă rară un impuls la 1 — 4 sec.

Nu sunt indicate în cazul apariţiei spasmului facial. Razele infraroşii sunt radiaţii electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă între şi Efectul principal este determinat de acţiunea termică, care produce indirect: hiperventilaţie pulmonară, creşterea diurezei, o scădere tranzitorie a greutăţii corporale datorită eliminării lichidelor.

În aplicaţiile locale, lampa se plasează la o distanţă de cca cm de zona tratamentul parezei spinale, iar durata şedinţei este de 15 — 20 de minute. În cursul tratamentului, ochii pacientului trebuie protejaţi cu ajutorul unor ochelari adecvaţi.

Spinal Anesthesia Explained Part 1- Crash course with Dr. Hadzic

Undele scurte au efect hiperemiant, de activare a circulaţiei şi a metabolismului tisular, cât şi efect analgezic şi decontracturant. Durata medie a unei şedinţe de terapie este de 15 minute, iar aplicaţiile se efectuează zilnic.